Cum sa nu "cresti" niciodata.

Posted on vineri, 18 decembrie 2009
Filed under «turma», fița, ironie, lectie, practic, praf, senzational, super ok, tv

Da, nu este o intrebare, ci este o lectie. Lectie cu public, asa ca ii voi spune tutorial. Acum practic si serios, ca sa nu va mint iar, o sa fie un post in care va invat cum sa deveniti niste liceeni mai buni. Fiti atenti, luati notite daca trebuie, cei 4 ani cat stati in scoala [recte liceu], nu-i veti putea finaliza cu succes daca nu urmati in tocmai si punctual ceea ce voi scrie mai jos.

Practic sa vedem...

Mana sus cine il stie pe Tudor Chirila. Asa, mai sus putin... da, destul de bine. Pentru cei care nu-l stiu, fiti mandri ca nu v-ati incarcat memoria cu un nume, cu un necunoscut cu pretentii de mare filozof si scriitor. E un tip... dar hai gata ca i-am facut prea multa reclama. La obiect, el e ala care a scris o scrisoare pare-se, adresata elevilor, intitulata [cum altfel!] "Scrisoare catre liceeni". Da, profund titlul, stati sa-mi sterg lacrima din coltul ochiului si dau drumul mistoului. Ca sa fie mai mare ironia, egocentrismul, narcisismul, si alte de-astea cu «-ismul», Chirila a mai si inregistrat pe banda scrisoarea asta, apoi a pus ambele variante pe blogul lui. Asta nu stiu cand era, undeva prin primavara, oricum nu are importanta. Despre scrisoare poate zic alta data in detaliu, insa doar spun atat, o caracterizare: E o aberatie fara sens, mai fara sens decat blogul de fata, dar a prins la "mintile inocente" de liceu. Spune el acolo niste planuri, cum sa fie lumea in viitor, cum sa se poate elevii, ce sa faca.. si deja ma bucur ca inchei.

Chirila stim cu e. Stim, adica cei care inca inteleg realitate stiu cum e Chirila. Un cantaret mediocru, care are vreo 4-5 melodii cu adevarat bune, care inca este adolescentul neinteles, drogat, Vama-Veche scrie mare pe el, iar lista poate continua, dar lipsesc pletele din imaginea lui.

Hai gata cu asta. Sa trecem la lectie. Pixu'-n mana si ... vedeti voi unde bagati. [pardon, scrieti]

Liceeanul la moda, popular...

Sigur iti trebuie chitara. Nu conteaza ca nu stii sa canti, doar sa ai scula cu tine. Dai de 2-3 ori la sarme, freci grifu' in mana ca si cum ai face o laba [fetele care nu stiu, sa invete]. Apoi, mai lasi parul sa creasca, inca din a 8-a, il lasi asa mai pe fata, cu breton, cauti sa schimbi stilul vestimentar, te dai si tu pe rock, nu conteaza ca nu intelegi ce zic aia, dar e «cul» asa ca merge. Te pui in curtea liceului, undeva ca sa fii la granita dintre cersetor si artist neinteles.

Gata? !

Ai prins figura? !

Foarte bine, acum pune mana pe chitara, fa galagie, cand vezi ca s-au strans cam 5-10 guracasca, fa mai multa galagie [cei care nu vin, te ignora cu gratie, dar sunt politicosi si nu te injura. Nu comenta]. Acum da si din cap de parca ai simti ritmul. Perfect, din unghiul meu pare ca o sugi, dar fie cum spui tu. Succes pe viitor.

Regula #1 intr-un liceu, cea care primeaza chiar in fata propriei conditii, este ca...

Nu gandesti pentru tine, ci te ghidezi dupa «grupulete», numite in societate si «turma».

Asculti ce asculta aia mai multi, ii sustii pe aia mai populari, te dai pe langa fetele mai ... [intelegeti voi], injuri laolata cu ceilalti gusturi opuse voua etc. Adica, rezumand, testeaza si tu de acasa cat de fina este limba ta [vezi, am zis ca esti un pupincurist fara personalitate, dar frumos. Finuț, asa-i?!]

Asta e inceputul. Voi reveni...

These icons link to social bookmarking sites where readers can share and discover new web pages.